CETATENIA ROMANA

| Acasa | 

Va invitam la lansarea Campaniei

Pro Cetatenie

Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti in colaborare cu Organizatia Studentilor Basarabeni din Timisoara anunta lansarea Campaniei de sustinere a redobandirii cetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni, “Pro Cetatenie Romana”.

             Lansarea va avea loc joi, 21 mai, cu incepere de  la ora 12.00, in sala 5 a Casei de Cultura a Studentilor, aflata pe Calea Plevnei, nr. 61, Sector 1, Bucuresti. Invitati speciali: Alexandru Lesco, fost detinut politic in temnitele rusesti de la Tiraspol timp de 12 ani; Florin Postolachi, Presedinte al Asociatiei “15 noiembrie 1987”, deputat; Ilie Badescu, Presedintele Asociatiei Romane de Sociologie.

            Parteneri media campaniei “Pro Cetatenie Romana” sunt: portalul informational www.basarabeni.ro si www.cetatenia.ro.

Cateva cuvinte despre Campania Pro Cetatenie:

Campania noastra are scopul de a informa si sensibiliza opinia publica romaneasca si europeana asupra temei redobandirii cetateniei romanesti.

            Cerem sustinere publica pentru aplicarea Ordonantei Guvernului Romaniei OUG nr. 36/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 259 din 21 aprilie 2009.

Aceasta masura legislativa este de o importanta covarsitoare pentru toti romanii din afara granitelor Romaniei, privati de dreptul lor natural, cetatenia, datorita consecintelor pactului Ribbentrop – Molotov. Romanii din vechea provincie romaneasca, Basarabia, trec printr-o criza identitara majora. Pretutindeni in fostul spatiu ex-sovietic populatia de origine romaneasca are inca de suferit.

Evenimentele care au avut loc recent la Chisinau, revolta tinerilor  impotriva regimului dictatorial-comunist si aspiratia fireasca catre libertate si democratie nu ne pot lasa nepasatori in special pe noi, studentii basarabeni, aflati la studii in Romania.

Intreaga societate romaneasca a urmarit cu sufletul la gura drama tinerilor basarabeni, deveniti victime ale unor salbatice represiuni comuniste.

Publicul din Romania este putin familiarizat cu situatia romanilor din afara. Dramele si suferintele romanilor captivi din fostul lagar sovietic sunt necunoscute inca. Prin intermediul acestui proiect se ofera sansa de a fi aduse la lumina datele acestei situatii, astfel incat cei din tara sa se poata implica in mentinerea identitatii nationale in randurile romanilor din Basarabia.

In regiunile Ucrainei, pe cuprinsul Republicii Moldova, in zona Transnistriei, traiesc romani care indura persecutii din partea unor regimuri nedemocratice totalitare, cu manifestari antiromanesti viscerale.

Masura acordarii cetateniei romane, care  apartine de drept celor care au avut de suferit de pe urma consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov, reprezinta o minima forma de protectie, in scopul garantarii drepturilor democratice care decurg din calitatea de cetatean european.

            Cetatenia romana, respectiv europeana, reprezinta o modesta compensatie pentru chinurile pe care romanii uitati in afara granitelor le-au indurat de aproape 80 de ani.

Desfasurarea Campaniei

            In Piata Universitatii din Bucuresti, in locatii din Timisoara si din alte orase ale Romaniei, se vor creea puncte de informare despre situatia romanilor de peste Prut si despre modalitatea de obtinere a cetateniei romane de catre acestia.

Sloganul campaniei este: „Basarabia, Cetatenia este dreptul tau!”, iar afisul campaniei reprezinta harta Romaniei Mari, in culorile tricolorului, cu o sarma ghimpata de-a lungul raului Prut, exprimand astfel drama sfasierii poporului roman. In josul hartii se afla citatul „Basarabia Pamant Romanesc”, iar mai jos, este trecut numele celui caruia ii apartin cuvintele, „Petre Tutea”, si care ne-a inspirat prin exemplul luptei sale de o viata pentru Basarabia.

Obiectivele Campaniei sunt:

Informarea basarabenilor despre modalitatea de obtinere a cetateniei romane – drept natural de care au fost deposedati datorita conjuncturilor istorice.

Facilitarea integrarii in mediile romanesti a tinerilor basarabeni veniti in Romania.

Restabilirea adevarului istoric cu privire la teritoriile romanesti aflate in afara granitelor Romaniei.

Mentinerea legaturilor si a suportului reciproc intre romanii de pe ambele maluri ale Prutului.

Speram in sprijinul presei romanesti pentru a acorda atentie si suport acestui proiect de informare.

Va invitam sa descarcati, sa printati afisul Campaniei si sa-l lipiti pretutindeni, pentru a intelege cat mai

multi romani cum arata Romania, de fapt, si de unde si pana unde se intind Basarabia si Bucovina,

teritoriile de dupa sarma ghimpata

Totul despre CETATENIE

http://www.just.ro/Sections/PrimaPagina_MeniuDreapta/TotuldespreCetăţenie/tabid/540/Default.aspx 

Actele necesare pentru redobandirea cetateniei romane

 http://www.basarabeni.ro/legislatie/acte-necesare-pentru-redobandirea-cetateniei-romane/

PROCEDURA DE REDOBÂNDIRE A CETĂŢENIEI ROMÂNE

Dragi frati basarabeni si bucovineni

Bine ati venit in Romania!

Guvernul simplifica procedura de obtinere a cetateniei romane!

Guvernul Romaniei a decis sa simplifice procedurile de redobandire si acordare a cetateniei romane pentru fostii cetateni romani si descendenti ai acestora, prin modificarea Legii cetateniei din 1991. Noile proceduri se refera la fostii cetateni romani care au dobanit cetatenia prin nastere sau adoptie si care au pierdut-o impotriva vointei lor. Astfel, pentru romanii care au dobandit cetatenia prin nastere, se elimina conditia interviului si se extinde dreptul pana la rudele de gradul III, a anuntat premierul Emil Boc.

Termenul maxim de verificare a conditiilor a fost redus de la 6 la 5 luni de la inregistrarea cererii, iar dreptul de a solicita cetatenia a fost extins pentru descendentii pana la gradul III. in cazul fostilor cetateni romani, a fost eliminata conditia interviului care viza cunoasterea limbii romane, cerinta ramanand insa in vigoare pentru persoanele care nu au avut cetatenia romana.

Pentru a redobandi cetatenia romana, sunt necesare trei conditii:

- loialitate fata de statul roman

- varsta minima 18 ani

- solicitantul sa aiba buna comportare si sa nu fi fost condamnat pentru o infractiune care il face nedemn sa fie cetatean roman.

Ordonanta de urgenta a Guvernului vine la mai putin de 24 de ore dupa ce presedintele Traian Basescu a cerut Executivului sa modifice legea cetateniei.

 

Aici se vor gasi toate informatiile despre CETATENIA ROMANA

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

            Având în vedere necesitatea îmbunătăţirii procedurii de redobândire sau acordare a cetăţeniei române şi importanţa soluţionării cu celeritate de către Comisia pentru cetăţenie a cererilor de redobândire şi acordare a cetăţeniei române,

            dată fiind necesitatea creării cât mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetăţenie să poată soluţiona dosarele în termene rezonabile a cererilor de redobândire şi acordare a cetăţeniei române,

            luând în considerare dificultăţile practice cu care se confruntă Comisia pentru cetăţenie în soluţionarea numărului mare de cereri de redobândire şi acordare a cetăţeniei române potrivit art. 10¹ din Legea cetăţeniei române nr.21/1991,

ţinând seama de necesitatea eliminării, în termen cât mai scurt, a oricărei prelungiri nejustificate a procedurii de redobândire şi acordare a cetăţeniei române,

având în atenţie importanţa creării tuturor premiselor necesare unei respectări reale şi eficiente a drepturilor şi intereselor legale, astfel cum au fost ele concepute şi garantate de legiuitor,

            în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

           Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

          Art.I - Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

            1. Alineatul 1 al articolul 10¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

            „Foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) şi e).

          2. Articolul 10² se modifică şi va avea următorul cuprins:

          „Persoanele prevăzute la art. 10¹ care au domiciliul sau reşedinţa în România pot depune cererea de redobândire ori acordare a cetăţeniei române la Direcţia cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere, potrivit legii.”

            3. Alineatul 3 al articolului 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Comisia are activitate permanentă, este formată dintr-un preşedinte şi 8 membri, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Ministerului Justiţiei, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.”

4. După articolul 14 se introduce un articol nou, art. 14¹ cu următorul cuprins:

          „În cazul cererilor formulate potrivit art. 10¹, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 lit. b), c) şi e) de către Comisie se face în termen de cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.

Art. II – Cererile depuse în temeiul art.10¹ şi aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

LEGE Nr. 21 din 1 martie 1991 *** Republicata

Legea cetateniei române

EMIS DE: PARLAMENTUL

APARUTA ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 98 din 6 martie 2000 

*) Republicata în temeiul art. III din Legea nr. 192/1999 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei române nr. 21/1991, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, dându-se articolelor o noua numerotare. Legea cetateniei române nr. 21/1991 a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 6 martie 1991.

CAP. 1 Dispozitii generale 

ART. 1 Cetatenia româna este legatura si apartenenta unei persoane fizice la statul român. Cetatenii români sunt egali în fata legii; numai ei vor fi admisi în functiile publice civile si militare. Cetatenii României se bucura de protectia statului român. 

ART. 2 Modurile de dobândire si de pierdere a cetateniei române sunt cele prevazute în prezenta lege. 

ART. 3 Încheierea, declararea nulitatii, anularea sau desfacerea casatoriei între un cetatean român si un strain nu produce efecte asupra cetateniei sotilor. 

CAP. 2 Dobândirea cetateniei române

ART. 4 Cetatenia româna se dobândeste prin:

a) nastere;

b) adoptie;

c) acordare la cerere. 

A. Prin nastere

ART. 5 Copiii nascuti pe teritoriul României, din parinti cetateni români, sunt cetateni români.

Sunt, de asemenea, cetateni români cei care:

a) s-au nascut pe teritoriul statului român, chiar daca numai unul dintre parinti este cetatean român;

b) s-au nascut în strainatate si ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia româna. Copilul gasit pe teritoriul statului român este cetatean român, daca nici unul dintre parinti nu este cunoscut. 

B. Prin adoptie 

ART. 6 Cetatenia româna se dobândeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni români, iar adoptatul nu a împlinit vârsta de 18 ani. În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetatean român, cetatenia adoptatului minor va fi hotarâta, de comun acord, de catre adoptatori. În situatia în care adoptatorii nu cad de acord, instanta judecatoreasca competenta sa încuviinteze adoptia va decide asupra cetateniei minorului, tinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimtamântul acestuia. Daca adoptia se face de catre o singura persoana, iar aceasta este cetatean român, minorul dobândeste cetatenia adoptatorului. 

ART. 7 În cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean român, daca domiciliaza în strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia în strainatate. În cazul desfacerii adoptiei copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetatenia româna pe data desfacerii adoptiei, daca acesta domiciliaza în strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia în strainatate. 

C. Prin acordare la cerere 

ART. 8 Cetatenia româna se poate acorda, la cerere, persoanei fara cetatenie sau cetateanului strain, daca îndeplineste urmatoarele conditii:

a) s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul României sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, locuieste în mod legal, continuu si statornic pe teritoriul statului român de cel putin 7 ani sau, în cazul în care este casatorit cu un cetatean român, de cel putin 5 ani;

b) dovedeste prin comportarea si atitudinea sa loialitate fata de statul si de poporul român;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate mijloacele legale de existenta;

e) este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat în tara sau în strainatate pentru o infractiune care îl face nedemn de a fi cetatean român;

f) cunoaste limba româna si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie româneasca, în masura suficienta pentru a se integra în viata sociala;

g) cunoaste prevederile Constitutiei României. Termenele prevazute la alin. 1 lit. a) pot fi reduse pâna la jumatate în cazul în care solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international. 

ART. 9 Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie si care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândeste cetatenia româna o data cu parintii sai. În cazul în care numai unul dintre parinti dobândeste cetatenia româna, parintii vor hotarî, de comun acord, cu privire la cetatenia copilului. În situatia în care parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, tinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimtamântul acestuia. Copilul dobândeste cetatenia româna pe aceeasi data cu parintele sau. 

ART. 10 Cetatenia româna se poate acorda si persoanei care a avut aceasta cetatenie si care cere redobândirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului în tara sau cu mentinerea acestuia în strainatate, daca îndeplineste în mod corespunzator conditiile prevazute la art. 8 lit. b), c) si e). Parintii care se repatriaza si solicita redobândirea cetateniei române hotarasc si în privinta cetateniei copiilor lor minori. În situatia în care parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, tinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimtamântul acestuia. edobândirea cetateniei de catre unul dintre soti nu are nici o consecinta asupra cetateniei celuilalt sot. Sotul cetatean strain sau fara cetatenie al persoanei care se repatriaza si redobândeste cetatenia româna poate cere dobândirea cetateniei române în conditiile prezentei legi. 

CAP. 3 Procedura acordarii cetateniei române 

ART. 11 Aprobarea cererilor de acordare a cetateniei române se face prin hotarâre a Guvernului care apreciaza, în acest sens, asupra propunerilor ministrului justitiei. Hotarârea Guvernului se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

ART. 12 Cererea de acordare a cetateniei române se face personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica si va fi însotita de acte care dovedesc îndeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege. 

ART. 13 Cererea de acordare a cetateniei române se adreseaza comisiei pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei, care functioneaza pe lânga Ministerul Justitiei. Comisia, formata din 5 magistrati de la Tribunalul Bucuresti, este desemnata, pe o perioada de 4 ani, de presedintele acestei instante. Presedintele comisiei este magistratul cu functia cea mai mare sau, la functii egale, magistratul cu cea mai mare vechime în functie. Comisia are un secretariat condus de un consilier din Ministerul Justitiei, desemnat de ministru. 

ART. 14 Comisia dispune, pe cheltuiala petitionarului, publicarea în extras a cererii de acordare a cetateniei române în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Examinarea cererii de catre comisie se va putea face numai dupa trecerea a 30 de zile de la data publicarii acesteia. 

ART. 15 În vederea solutionarii cererii, comisia poate dispune:

a) completarea actelor, precum si orice explicatii din partea petitionarului; b) solicitarea de relatii de la orice autoritati;

c) citarea oricarei persoane care ar putea da informatii folositoare. 

ART. 16 Autoritatile publice care detin date sau informatii din care rezulta ca solicitantul nu întruneste conditiile legale pentru acordarea cetateniei sunt obligate sa le comunice comisiei. Orice persoana poate face întâmpinare la comisia prevazuta la art. 13, cu privire la cererea de obtinere a cetateniei române, în cazul prevazut la alin. 1. 

ART. 17 Dupa examinarea cererii comisia va întocmi un raport pe care îl va înainta, împreuna cu cererea de acordare a cetateniei române, ministrului justitiei. În raport se va mentiona, în mod obligatoriu, daca sunt sau nu sunt întrunite conditiile legale pentru acordarea cetateniei. 

ART. 18 Pe baza raportului comisiei ministrul justitiei va prezenta Guvernului proiectul de hotarâre pentru acordarea cetateniei. În cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile cerute de lege pentru acordarea cetateniei, pe baza raportului comisiei ministrul justitiei va comunica aceasta petitionarului. 

ART. 19 Persoana careia i se acorda cetatenia româna, potrivit art. 8 si 10, cu stabilirea domiciliului în tara, depune în termen de 6 luni, în fata ministrului justitiei sau a secretarului de stat delegat anume în acest scop, juramântul de credinta fata de România. Juramântul are urmatorul continut: "Jur sa fiu devotat patriei si poporului român, sa apar drepturile si interesele nationale, sa respect Constitutia si legile României." Persoana care a obtinut cetatenia româna în conditiile prevazute la art. 10, cu mentinerea domiciliului în strainatate, va depune juramântul de credinta în fata sefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din tara în care domiciliaza. 

ART. 20 Cetatenia româna se dobândeste pe data depunerii juramântului de credinta. Dupa depunerea juramântului ministrul justitiei ori, dupa caz, seful misiunii diplomatice sau al oficiului consular va elibera persoanei careia i s-a acordat cetatenia româna un certificat constatator. 

CAP. 4 Dovada cetateniei române 

ART. 21 Dovada cetateniei române se face cu buletinul de identitate sau, dupa caz, cu cartea de identitate, pasaportul ori cu certificatul prevazut la art. 20 alin. 2. Cetatenia copilului pâna la vârsta de 14 ani se dovedeste cu certificatul sau de nastere, însotit de buletinul ori cartea de identitate, dupa caz, sau pasaportul oricaruia dintre parinti. Încazul în care copilul este înscris în buletinul sau în cartea de identitate, dupa caz, ori în pasaportul unuia dintre parinti, dovada cetateniei se face cu oricare dintre aceste acte. Daca dovada cetateniei copilului pâna la vârsta de 14 ani nu se poate face în conditiile alineatului precedent, dovada se va putea face cu certificatul eliberat de organele de evidenta a populatiei. Dovada cetateniei copiilor gasiti se face, pâna la vârsta de 14 ani, cu certificatul de nastere. 

ART. 22 În caz de nevoie misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României elibereaza, la cerere, dovezi de cetatenie pentru cetatenii români aflati în strainatate. 

CAP. 5 Pierderea cetateniei române 

ART. 23 Cetatenia româna se pierde prin:

a) retragerea cetateniei române;

b) aprobarea renuntarii la cetatenia româna;

c) în alte cazuri prevazute de lege.

A. Prin retragerea cetateniei române 

ART. 24 Cetatenia româna se poate retrage persoanei care:

a) aflata în strainatate, savârseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului român sau lezeaza prestigiul României;

b) aflata în strainatate, se înroleaza în fortele armate ale unui stat cu care România a rupt relatiile diplomatice sau cu care este în stare de razboi;

c) a obtinut cetatenia româna prin mijloace frauduloase. Cetatenia româna nu poate fi retrasa persoanei care a dobândit-o prin nastere. 

ART. 25 Retragerea cetateniei române nu produce efecte asupra cetateniei sotului sau copiilor persoanei careia i s-a retras cetatenia. 

B. Prin aprobarea renuntarii la cetatenia româna 

ART.26 Pentru motive temeinice se poate aproba renuntarea la cetatenia româna persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani si care:

a) nu este învinuita sau inculpata într-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa penala;

b) nu este urmarita pentru debite catre stat, persoane fizice sau juridice din tara sau, având astfel de debite, le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitarea lor;

c) a dobândit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobândi o alta cetatenie. 

ART. 27 Pierderea cetateniei române prin aprobarea renuntarii nu produce nici un efect asupra cetateniei sotului sau copiilor minori. Cu toate acestea, în cazul în care ambii parinti obtin aprobarea renuntarii la cetatenia româna, iar copilul minor se afla împreuna cu ei în strainatate ori paraseste împreuna cu ei tara, minorul pierde cetatenia româna o data cu parintii sai, iar daca acestia au pierdut cetatenia româna la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în strainatate, paraseste tara dupa ce ambii parinti au pierdut cetatenia româna pierde cetatenia româna pe data plecarii sale din tara. Dispozitiile alineatului precedent se aplica în mod corespunzator si în cazul în care numai unul dintre parinti este cunoscut sau este în viata. Copilul minor, încredintat prin hotarâre judecatoreasca parintelui care are domiciliul în strainatate si care renunta la cetatenie, pierde cetatenia româna pe aceeasi data cu parintele caruia i-a fost încredintat si la care locuieste, cu conditia obtinerii acordului celuilalt parinte, cetatean român. În situatiile prevazute la alin. 2, 3 si 4 copilului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimtamântul. 

C. Alte cazuri de pierdere a cetateniei române 

ART. 28 Copilul minor, cetatean român, adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia româna, daca, la cererea adoptatorului sau, dupa caz, a adoptatorilor, dobândeste cetatenia acestora în conditiile prevazute de legea straina. Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimtamântul. Data pierderii cetateniei române în conditiile alin. 1 este data dobândirii de catre minor a cetateniei adoptatorului. În cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia româna. 

ART. 29 În situatia prevazuta la art. 5 alin. 3 copilul gasit pierde cetatenia româna, daca pâna la împlinirea vârstei de 18 ani i s-a stabilit filiatia fata de ambii parinti, iar acestia sunt cetateni straini. Cetatenia româna se pierde si în cazul în care filiatia s-a stabilit numai fata de un parinte cetatean strain, celalalt parinte ramânând necunoscut. Data pierderii cetateniei române în conditiile alin. 1 si 2 este data stabilirii filiatiei copilului. 

CAP. 6 Procedura retragerii cetateniei române si aprobarii renuntarii la cetatenia româna 

ART. 30 Guvernul României dispune prin hotarâre retragerea cetateniei române sau, dupa caz, aprobarea renuntarii la cetatenia româna, apreciind asupra propunerii ministrului justitiei, facuta potrivit procedurii prevazute la art. 13 - 18. 

ART. 31 Orice autoritate sau persoana care are cunostinta de existenta unui motiv pentru retragerea cetateniei române poate sesiza, în scris, comisia de pe lânga Ministerul Justitiei, având obligatia sa produca dovezile de care dispune. Comisia sesizata poate cere date sau informatii de la orice autoritate sau persoana care are cunostinta despre existenta situatiei prevazute la art. 24. 

ART. 32 Cererea de renuntare la cetatenia româna se face personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica si se depune la comisia care functioneaza pe lânga Ministerul Justitiei, care va proceda potrivit prevederilor art. 13 - 18. 

ART. 33 Data pierderii cetateniei române prin retragere sau prin aprobarea renuntarii la aceasta este data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotarârii Guvernului.

 CAP. 7 Dispozitii finale si tranzitorii 

ART. 34 Sunt si ramân cetateni români persoanele care au dobândit si au pastrat aceasta cetatenie potrivit legislatiei anterioare. 

ART. 35 Fostii cetateni români care, înainte de data de 22 decembrie 1989, au pierdut cetatenia româna din diferite motive o pot redobândi la cerere, în baza unei declaratii autentificate, în strainatate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în tara, la notarul public, chiar daca au alta cetatenie si nu îsi stabilesc domiciliul în România. Beneficiaza de dispozitiile alin. 1 si cei carora li s-a ridicat cetatenia româna fara voia lor sau din alte motive neimputabile lor, precum si descendentii acestora. 

ART. 36 Cererile privind acordarea cetateniei române si aprobarea renuntarii la cetatenia româna sunt supuse unei taxe prevazute de lege. Prin derogare de la prevederile alin. 1, redobândirea cetateniei române potrivit prevederilor art. 35 este scutita de plata taxelor consulare. 

ART. 37 Persoanele carora li s-a acordat cetatenia româna, potrivit legii, au toate drepturile si libertatile, precum si obligatiile prevazute prin Constitutie si prin legile tarii pentru cetatenii români. 

ART. 38 Cetatenia româna cu titlu de "cetatenie de onoare" se poate acorda unor straini pentru servicii deosebite aduse tarii si natiunii române, la propunerea Guvernului, fara nici o alta formalitate, de catre Parlamentul României. Persoanele care au dobândit cetatenia de onoare se bucura de toate drepturile civile si politice recunoscute cetatenilor români, cu exceptia dreptului de a alege si de a fi ales si de a ocupa o functie publica. 

ART. 39 Pentru situatiile în care se cere consimtamântul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, acesta trebuie facut în forma unei declaratii autentice date în fata notarului public. 

ART. 40 Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României*). Cererile aflate în curs de solutionare la data intrarii în vigoare a prezentei legi se vor rezolva în conformitate cu prevederile acesteia. Conditiile de dobândire a cetateniei române ramân supuse reglementarilor în vigoare la data depunerii cererii.

 _____________

 *) A se vedea si data intrarii în vigoare a actului normativ modificator. 

ART. 41 Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 24/1971 - Legea cetateniei române, Decretul-lege nr. 137/1990 privind unele dispozitii referitoare la cetatenia româna, prevederile art. 3 si ale art. 8 din Decretul-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetatenilor români si a fostilor cetateni români, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.

In Monitorul Oficial se publica liste noi cu cetatenii romani care isi redobandesc cetatenia pierduta ca urmarea a efectelor pactului Hitler - Stalin (acordul secret Ribbentrop - Molotov)

Europa de mana cu Rusia – in privinta atitudinii fata de Romania. Turnesolul cetateniei. Reactii:

"Institutiile europene sunt ingrozite de propunerea Romaniei de a acorda cetatenie romana unui milion de moldoveni"

Institutiile UE sunt "ingrozite" de propunerea Romaniei de a acorda cetatenie romana unui milion de moldoveni, un proiect ce poate afecta pozitia Bucurestiului in Uniunea Europeana, scrie EUobserver. Presedintia ceha, prin ministrul Alexadr Vondra, l-a avertizat pe ministrul de externe Cristian Diaconescu referitor la riscurile simplificarii procedurii de acordare a cetateniei.

Avertismentul a fost trecut sub tacere de MAE, comunicatul ministerului neprecizand nimic referitor la discutiile despre cetatenie. Mai multi oficiali europeni intervievati joi de Euobserver cred ca planul privind acordarea cetateniei romane pentru aproape un milion de moldoveni este o declaratie politica inainte de alegerile prezidentiale si nu va fi niciodata pusa in practica. Aceeasi opinie a avut-o si purtatorul de cuvant al Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa al UE, Javier Solana. "Este doar o propunere, o expresie a unei dorinte.

Nu sunt sigura ca nu este doar o declaratie politica", a spus Christina Gallach, purtatorul de cuvant. Foarte ferm a fost ministrul pentru afaceri europene de la Praga, Alexandr Vondra, pe care Cristian Diaconescu l-a intalnit ieri pentru a discuta situatia din Moldova. "I-am vorbit colegului meu roman despre serioasa ingrijorare privind posibilele riscuri care decurg din adoptarea unei legi care simplifica procedurile de acordare a cetateniei", a spus Vondra.

EUobserver sustine ca declaratia acestuia este un semn al accenturarii tensiunilor pe aceasta tema care au aparut intre Romania si UE. daca legea ar fi aplicata si guvernul de la Chisinau raspunde acesteia prin a declara ilegala detinerea cetateniei duble, atunci o tara UE ar anexa efectiv un sfert din populatia vecinei sale, intr-un scenariu descris drept "infricosator" in termeni de stabilitate regionala, a spus un oficial al UE.(…)

Potrivit legislatiei UE, Romania are dreptul sa acorde cetatenie cui vrea, indiferent de numar. Insa UE naturalizeaza anual peste 730.000 de persoane, o cifra mai mica decat numarul de cereri de cetatenie romana  - initre 800.000 si un milion - aflate in evidenta statului roman. Uniunea are niste precedente: in 2005, Spania a legalizat situatia a 600.000 de imigranti, dar s-a oprit in a acorda rezidenta si drept de munca, nu cetatenie, in urma criticilor dure ale UE. Polonia intentiona sa acorde cetatenie pentru un milion de polonezi din Ucraina, Belarus, Rusia si Kazahstan, dar temandu-se de posibilele consecinte negative privind aderarea la spatiul Schengen s-a limitat in a acorda un "card polonez", care prevede doar decontarea taxei de viza, acces la sistemul de sanatate si abonamente gratuite pe transportul in comun.

"Oamenii nu au iertat inca Spania. (...) Institutiile UE au memorie buna", a spus un

diplomat al UE pentru Euobserver.

preluat din pagina www.basarabeni-constanta.ro

www.Hotnews.ro

Anne-Marie Blajan